REVIZUIREA CONSTITUŢIEI ROMÂNIEI

MCC forumPARLAMENTUL ROMÂNIEI – CAMERA DEPUTAŢILOR SENAT/ PROIECT DE LEGE PRIVIND REVIZUIREA CONSTITUŢIEI ROMÂNIEI
Parlamentul României adoptă prezenta lege:

ART. I
Constituţia României, revizuită prin Legea nr. 429/2003, aprobată prin referendum naţional organizat în zilele de 18-19 octombrie 2003 şi republicată în Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 767 din 31 octombrie 2003, se modifică şi se completează astfel:

1. Alineatele (3) şi (4) ale articolului 1 se modifică, astfel:
Alineatul (3) va avea următorul cuprins:
„(3) România este patria poporului român, are un stat de drept, democratic, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile individuale, libera dezvoltare a personalităţii umane, pluralismul politic, dreptatea, dragostea pentru semeni, pentru neam şi pentru ţară, omenia, ospitalitatea, meritul, cinstea, munca, hărnicia, spiritul de iniţiativă, cumpătarea şi economisirea reprezintă valori supreme, în spiritul tradiţiilor milenare ale poporului roman, şi sunt garantate.”

Alineatul (4) va avea următorul cuprins:
„(4) Statul român se organizează pe baza principiilor controlului poporului asupra statului şi al separaţiei şi echilibrului puterilor – legislativă, executuvă, judecătorescă, mediatică şi financiară – în cadrul democraţiei constituţionale.”

2. Articolul 2 se modifică şi se completează, astfel:
Alineatul (1) va avea următorul cuprins:
„(1) Suveranitatea naţională aparţine poporului, care o exercită prin referendum.”

După alineatul (1), se introduce un nou alineat, (1.1), cu următorul cuprins:
„(1.1) Poporul delegă o parte din suveranitatea sa statului român, care o exercită în numele şi în interesul poporului, potrivit Constituţiei.”

3. Articolul 3 se completează cu două noi alineate, astfel:
După alineatul (1), se adaugă un nou alineat, (1.1), cu următorul cuprins:
„(1.1). Pe teritoriul României, numai cetăţenii români, ca persoane fizice, sau constituiţi în persoane juridice române, pot deţine terenuri în proprietate privată.”

După alineatul (3), se introduce un nou alineat, (4), cu următorul cuprins:
„(4) Reorganizarea teritoriului naţional, sub aspect administrativ, se aprobă de către poporul român, prin referendum.”

4. După articolul 3, se introduce au nou articol, 3.1, astfel:
Denumirea articolului va fi: Reîntregirea Patriei”
Cuprinsul articolului va fi:
„(1) România este continuatoarea Daciei, iar poporul român este urmaşul poporului dac, leagăn al civilizaţiei europene.
(2) Statul român îşi revendică continuitatea istorică, el fiind moştenitorul de drept al statului naţional şi unitar consfinţit prin Actul Unirii Basarabiei cu România citit şi semnat în Sfatului Ţării la Chişinau pe 27 Martie 1918, prin Declaraţia Unirii Bucovinei cu România aprobată de Congresul General al Bucovinei la Cernăuţi în 15/28 Noiembrie 1918 şi prin Rezoluţia Marii Adunări Naţionale de la 1 Decembrie 1918.
(3) Statul român este obligat să militeze, necontenit, şi să facă toate demersurile necesare pentru Reîntregirea Patriei, prin eliminarea definitivă şi irevocabilă a consecinţelor celui de-al doilea Război Mondial, cu respectarea prevederilor tratatelor şi dreptului internaţional.”

5. După articolul 3.1, se introduce un nou articol, 3.2, astfel:
Denumirea articolului va fi: „Regiunile de dezvoltare”
Cuprinsul articolului va fi:
„(1) În concordanţă cu obiectivele de coeziune economică şi socială ale României, precum şi ale Uniunii Europene în domeniul politicilor de dezvoltare regională, pe teritoriul României sunt constituite regiuni de dezvoltare.
(2) Regiunile de dezvoltare nu sunt unităţi administrativ-teritoriale şi nu au personalitate juridică.
(3) Denumirile şi componenţa regiunilor de dezvoltare sunt stabilite prin lege organică, adoptată prin referendum.
(4) Regiunile de dezvoltare constituie cadrul de elaborare, implementare şi evaluare a politicilor de dezvoltare regională, precum şi de culegere a datelor statistice specifice, în conformitate cu reglementările europene..”

6. Articolul 5 se completează cu un nou alineat ,(3), astfel:
După alineatul (2), se inrtoduce un nou alineat, (3), cu următorul cuprins:
„(3) Statul român ţine evidenţa persoanelor cărora li s-a acordat cetăţenia română, la cerere, sau prin adopţie, şi publică lista completă a acestor persoane, în Monitorul Oficial al României, Partea I, în ultima zi lucrătoare a fiecărui an. Lista precizează cetăţeniile străine pe care persoanele în cauză le deţin, sau le-au deţinut, înainte de primirea cetăţeniei române, precum şi prenumele celor doi părinţi ai persoanelor în cauză. În prima listă vor fi cuprinse toate persoanele care au primit cetăţenia română începând cu data de 22 decembrie 1989 până la sfârşitul anului în care se publică lista”

7. Articolul 6 se completează cu un nou alineat, (3), astfel:
După alineatul (2), se introduce un nou alineat ,(3), care va avea următorul cuprins:
„(3) Autorităţile publice vor consulta organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale în legătură cu deciziile privind păstrarea, dezvoltarea şi exprimarea identităţii lor entice, culturale şi religioase.”

8. Articolul 8 se completează cu cinci noi alienate, (3), (4), (5), (6), şi (7), astfel:
După alineatul (2) se introduc patru noi alineate, (3),(4), (5) şi (6), cu următorul cuprins:
(3) Activitatea politică se desfăşoară numai de partide politice înregistrate, potrivit legii.
(4) Prin excepţie, pot candida în alegeri şi candidaţi independenţi.
(5) Este interzisă constituirea de partide politice pe criterii entice.
(6) Toate partidele înregistrate, potrivit legii, dispun de aceleaşi drepturi, inculusiv în ceea ce priveşte reprezentarea în birourile electorale şi accesul la timpi de antenă.
(7) Este interzisă finanţarea de la bugetul public naţional a partidelor politice.”

9. Alineatele (2) şi (3) ale articolului 12 se modifică, astfel:
Alineatul (1) va avea următorul cuprins:
(1) Drapelul României este tricolor; culorile sunt aşezate vertical, în ordinea următoare începând de la lance: albastru, galben, roşu. Pe culoarea galben este imprimată stema ţării.” Alineatul (2) va avea următorul cuprins:
„(2) Ziua naţională a României este 9 mai, Ziua Independenţei.”
Alineatul (3) va avea următorul cuprins:
„(3) Imnul naţional al României este „Traiască România, Trăiască Tricolorul”.

10. Articolul 13 se modifică şi se completează, astfel:
Alineatul (1) va următorul cuprins:
“(1) În România, limba oficială este limba română.”
Alineatul (2) va următorul cuprins:
„(2) Actele juridice şi dezbaterile publice, la toate nivelurile administraţiei publice, se fac în limba română.”

11. Articolul 15 se completează cu un nou alineat, (3), astfel:
După alineatul (2) se introduce un nou alineat, (3), cu următorul cuprins:
„(3) Faptele comise împotriva caracterului naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil al statului român, trădarea ţării, precum şi faptele care conduc la subminarea economiei naţionale şi a puterii de stat constituie crime împotriva poporului român şi sunt imprescriptibile. Dreptul de acţiune începe de la data comiterii acestor fapte.”

12.Alinatul (3) al articolului 16 se modifică, astfel:
Alineatul (3) va avea următorul cuprins:
„(3) Funcţiile şi demnităţile publice, civile sau militare, pot fi ocupate, în condiţiile legii, de persoanele care au numai cetăţenia română şi domiciliul în ţară. Statul român garantează egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi pentru ocuparea acestor funcţii si demnităţi.”

13. Alineatul (5) al articolului 31 se modifică, astfel:
Alineatul (5) va avea următorul cuprins:
(5) Manipularea, insulta şi calomnia se pedepsesc, conform legii.

14. Articolul 32 se modifică şi se completeză, astfel:
Alineatul (2) va avea următorul cuprins:
„(2) Învăţământul de toate gradele se desfăşoară în limba română. În condiţiile legii, învăţământul în şcoli private se poate desfăşura şi într-o limbă de circulaţie internaţională.”
După alineatul (7) se introduce un alineat nou, (8), astfel:
Alineatul (8) va avea următorul cuprins:
„(8) Pentru învăţământul general obligatoriu, statul asigură existenţa şcolii în fiecare localitate.”

15. Alineatul (3) al articolului 33 se modifică, astfel:
Alineatul (3) va avea următorul cuprins:
(3) Statul trebuie să asigure păstrarea identităţii spirituale, sprijinirea culturii naţionale, stimularea artelor, protejarea şi conservarea patrimoniului istoric şi cultural, dezvoltarea creativităţii contemporane, promovarea valorilor culturale şi artistice ale României în lume.

16. Articolul 34 se modifică, astfel:
Alineatul (1) va avea următorul cuprins:
(1) Cetăţenilor României le este garantat dreptul la sănătate fizică şi mentală, precum şi la hrană sănătoasă, care să nu conţină substanţe toxice şi otrăvitoare.”
După alineatul (1), se introduce un nou alineat, (1.1), cu următorul cuprins;
„(1.1) Pentru exercitarea dreptului prevăzut la alineatul precedent, statul este obligat să ia măsuri pentru a asigura accesul cetăţenilor săi la alimentaţie natural, la apă curată şi la aer curat.”

17. Articolul 35 se modifică, astfel:
Alineatul (3) va avea următorul cuprins:
„(3) Statul, persoanele fizice şi juridice au îndatorirea de a proteja resursele naturale ale ţării, mediul înconjurător, inclusiv animalele.”

18. Articolul 36, se completează cu două noi alineate, (3) şi (4), astfel:
După alineatul (2) se introduc două noi alineate, (3) şi (4), cu următorul cuprins:
(3) Participarea la vot este obligatorie, potrivit legii.
(4) Votul se exercită direct, la urne, sau prin corespondenţă, potrivit legii.”

19. Articolului 37 se modifică şi se completează, astfel:
Alineatul (2) va avea următorul cuprins:
„(2) Candidaţii trebuie să fi împlinit, până în ziua alegerilor inclusiv, vârsta de cel puţin 25 de ani pentru a fi aleşi în Parlamentul României sau în organele administraţiei publice locale, vârsta de cel puţin 30 de ani pentru a fi aleşi în funcţiile de magistraţi şi vârsta de cel puţin 50 de ani pentru a fi aleşi în funcţia de Preşedinte al României.”

După alineatul (2), se introduc două noi alineate, (3) şi (4), cu următorul cuprins:
(3) Nici o persoană nu poate îndeplini aceiaşi funcţie electivă decât pentru cel mult două mandate, care pot fi şi succesive, potrivit legii.
(4) Persoana aleasă într-o funcţie publică pe lista unui partid politic care părăseşte din proprie iniţiativă partidul pe lista căruia a fost aleasă pierde mandatul, imediat, potrivit legii.”

20. Articolul 40 se modifică şi se completează, astfel:
Alineatul (3) va avea următorul cuprins:
„(3) Nu pot face parte din partide politice judecătorii Curţii Constituţionale, Avocatul Poporului, Guvernatorul Băncii Naţionale a Româiei, membrii Curţii de Conturi, directorul Serviciului Naţional al Informaţiei Publice, directorul Serviciului Naţional Public de Presă, Radio şi Televiziune, directorul Serviciului Român de Informaţii, directorul Serviciului de Informaţii Externe, magistraţii, membrii activi ai armatei, poliţiştii şi alte categorii de funcţionari publici stabilite prin lege organică. Acestă interdicţie rămâne în vigoare şi pentru o perioadă de 5 ani de la părăsirea funcţiilor în cauză.”

După alineatul (3) se introduce un nou alineat, (3.1.), cu următorul cuprins:
„(3.1) Nici o lege, sau alt act normativ nu poate îngrădi sau condiţiona dreptul la liberă asociere, în afara restricţiilor prevăzute la alineatele (2) şi (3).”

21. Alineatele (2), (6), (8), (9) ale articolului 44 se modifică, astfel:
Alineatul (2) va avea următorul cuprins:
„(2) Proprietatea privată este garantată şi ocrotită în mod egal de lege, indiferent de titular.”
Alineatul (6) va avea următorul cuprins:
„(6) Despăgubirile prevăzute în alineatele (3) şi (5) se stabilesc potrivit legii.”
Alineatul (8) va avea următorul cuprins:
„(8) Averea dobândită licit nu poate fi confiscată.”
Alineatul (9) va avea următorul cuprins:
„(9) Bunurile destinate, folosite sau rezultate din infracţiuni ori contravenţii, ca şi cele a căror provenienţă nu se justifică, sunt confiscate, în condiţiile legii. Prin justificarea provenienţei bunurilor se întelege obligaţia persoanei în cauză de a dovedi caracterul licit al mijloacelor folosite pentru dobândirea sau sporirea bunurilor.”

22. Articolul 45 se modifică şi va avea următorul cuprins:
Cuprinsul articolului va fi:
„Articolul 45 (1) Cetăţenii au dreptul să desfăşoare orice fel de activitate economică, care nu este interzisă de lege, ca persoane fizice sau asociaţi în personae juridice, autorizate, potrivit legii.
(2) Nici o lege sau alt act normativ nu poate condiţiona autorizarea desfăşurării de activităţi economice de obţinerea de avize, de orice fel, de la instituţiile executive ale statului.
(3) Autorizarea desfăşurării de activităţi economice este de competenţa exclusivă a instanţelor judecătoreşi.
(4) Instituţiile specializate ale statului supraveghează modul în care cetăţenii respectă obligaţiile stabilite prin autorizaţiile de funcţionare ca agenţi economici şi solicită instanţelor judecătoreşti sancţionarea celor care se fac vinovaţi de încălcarea legii şi a hotărârilor judecătoreşti, inclusiv anularea autorizaţiilor de funcţionare.”

23. Articolul 47 se modifică şi se completează, astfel:
Alineatul (1) va avea următorul cuprins:
„(1) Statul este obligat să ia măsuri de dezvoltare economică şi de protecţie socială, de natură să asigure cetăţenilor un nivel de trai decent. Neîndeplinirea acestei obligaţii dă dreptul cetăţenilor să ceară dizolvarea Parlamentului şi demisia Preşedintelui României.”
După alineatul (1) al articolului 47 se introduce un nou alineat, (1.1), cu următorul cuprins:
(1.1) Nivelul de trai decent este stabilit prin lege pe baza unui sistem de criterii elaborate ştiinţific.”

24. Articolul 48 se modifică, astfel:
După alineatul (1), se introduce un nou alineat, (1.1), cu următorul cuprins:
„(1.1) Căsătoria se poate încheia numai între bărbat şi femeie.”

25. Articolul 54 se completează cu un nou alineat, (3), astfel:
După alineatul (2) se introduce un nou alineat, (3), cu următorul cuprins:
„(3) Încălcarea jurământului se sancţionează cu încetarea de drept a mandatului sau demiterea din funcţie, după caz, potrivit legii.”

26. Articolul 58 se modifică şi se completează, astfel:
Denumirea articolului va fi: „Alegerea şi rolul” Cuprinsul articolului va fi:
„Articolul 58
(1) Avocatul Poporului este ales prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat, pentru un mandat de 5 ani.
(2) Avocatul Poporului trebuie să aibă pregătire superioară, înaltă competenţă profesională, o vechime de cel puţin 18 ani în activitatea juridică sau în învăţământul superior juridic.
(3) Avocatul Poporului apără drepturile şi libertătile persoanelor fizice.”
După alineatul (3) se introduc trei noi alineate, (4), (5) şi (6), cu următorul cuprins:
„(4) Avocatul Poporului nu poate îndeplini nici o altă funcţie publică sau privată, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul superior.
(5) Avocatul Poporului este demis din funcţie, prin referendum, cu un număr de voturi egal cu cel puţin numărul voturilor cu care a fost ales, la cererea Preşedintelui României, a Preşedintelui Camerei Reprezentanţilor ori a cel puţin 200.000 cetăţeni cu drept de vot.
(6) Organizarea şi funcţionarea instituţiei Avocatului Poporului se stabilesc prin lege organică.”

27. Articolul 59 se completează cu un nou alineat, (3), astfel:
După alineatul (2) se introduce un nou alineat, (3), cu următorul cuprins: „
(3) Avocatul Poporului transmite sesizările primite de la cetăţeni, ca şi propriile constatări referitoare la încălcarea drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti, organelor competente ale Ministerului Public.”

28. Articolul 60 se modifică şi va avea următorul cuprins:
„Articolul 60
Avocatul Poporului prezintă Parlamentului şi Preşedintelui României rapoarte, anual, la cererea acestora, sau din proprie iniţiativă. Rapoartele pot conţine sesizări referitoare la încălcarea drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti, precum şi recomandări privind legislaţia, sau măsuri de altă natură, pentru ocrotirea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor.”

29. Alineatul (2) al articolului 61 se modifică, astfel:
Alineatul (2) va avea următorul cuprins:
„(2) Parlamentul este alcătuit dintr-o singură Cameră denumită Camera Reprezentanţilor.”

30. Articolul 62 se modifică şi va avea următorul cuprins:
Denumirea articolului va fi: „Alegerea membrilor Parlamentului” Cuprinsul articolului va fi:
„Articolul 62
(1) Membrii Parlamentului sunt denumiţi parlamentari şi sunt aleşi prin vot universal, uninominal, egal, direct, secret şi liber exprimat, potrivit legii electorale.
(2) Reprezentanţii minorităţilor naţionale pot candida pentru Parlament pe liste de partid, sau ca independenţi.
(3) Numărul parlamentarilor este de maxim 300 de persoane.”

31. Alineatele (1), (2), (3) şi (4) ale articolului 63 se modifică, astfel:
Alineatul (1) va avea următorul cuprins:
“(1) Camera Reprezentanţilor este aleasă pentru un mandat de 4 ani, care se prelungeşte de drept în stare de mobilizare, de război, de asediu sau de urgenţă, până la încetarea acestora.”

Alineatul (2) va avea următorul cuprins:
„(2) Alegerile pentru Camera Reprezentanţilor se desfăşoară în cel mult 45 de zile de la expirarea mandatului sau de la dizolvarea sa.”

Alineatul (3) va avea următorul cuprins:
„(3) Camera Reprezentanţilor nou aleasă se întruneşte, la convocarea Preşedintelui României, în cel mult 20 zile de la alegeri.”

Alineatul (4) va avea următorul cuprins:
„(4) Mandatul Camerei Reprezentanţilor se prelungeşte până la întrunirea legală a noii Camere a Reprezentanţilor. În această periodă nu poate fi revizuită Constituţia şi nu pot fi adoptate, modificate sau abrogate legi organice.”

32. Articolul 64 se modifică şi va avea următorul cuprins:
Cuprinsul articolului va fi:
„Articolul 64
(1) Organizarea şi funcţionarea Camerei Reprezentanţilor se stabileşte prin regulament propriu. Resursele financiare ale Camerei sunt prevăzute în bugetul aprobat de aceasta.
(2) Camera reprezentanţilor îşi alege un birou permanent. Preşedintele Camerei Reprezentanţilor se alege pe durata mandatului Camerei. Ceilalţi membri ai biroului permanent sunt aleşi la începutul fiecărei sesiuni. Membrii biroului permanent pot fi revocaţi înainte de expirarea mandatului.
(3) Parlamentarii se pot organiza în grupuri parlamentare, potrivit regulamentului de organizare şi funcţionare.
(4) Camera Reprezentanţilor îşi constituie comisii permanente şi poate institui comisii de anchetă sau alte comisii speciale.
(5) Biroul permanent şi comisiile parlamentare se alcătuiesc potrivit configuraţiei politice a Camerei Reprezentanţilor.”

33. Articolul 65 se abrogă.

34. Articolul 66 se modifică şi se completează, astfel:
Alineatul (1) va avea următorul cuprins:
„(1) Camera Reprezentanţilor se întruneşte în două sesiuni ordinare pe an. Prima sesiune începe în luna februarie şi nu poate depăşi sfârşitul lunii iunie. A doua sesiune începe în luna septembrie şi nu poate depăşi sfârşitul lunii decembrie.”

Alineatul (2) va avea următorul cuprins:
„(2) Camera Reprezentanţilor se întruneşte şi în sesiunui extraordinare, la cererea Preşedintelui României, a biroului permanent al Camerei Reprezentanţilor ori a cel puţin o treime din numărul parlamentarilor.”

Alineatul (3) va avea următorul cuprins:
„3) În caz de mobilizare sau de război, ca şi în cazul instituirii stării de asediu sau a stării de urgenţă, Camera Reprezentanţilor îşi continuă activitatea pe toată durata acestor stări, iar dacă nu se află în sesiune, se convoacă de drept în 24 de ore de la declararea lor.”

După alineatul (3) se introduce un nou alineat, (4), cu următorul cuprins:
„4) Convocarea Camerei Reprezentanţilor se face de preşedintele acesteia.”

35. Articolul 67 se modifică şi va avea următorul cuprins:
„Articolul 67
Camera Reprezentanţilor adoptă legi, hotărâri şi moţiuni, în prezenţa majorităţii membrilor.”

36. Articolul 68 se modifică şi va avea următorul cuprins:
„Articolul 68
(1) Şedinţele Camerei Reprezentanţilor sunt publice.
(2) Camera Reprezentanţilor poate hotărî ca anumite şedinţe să fie secrete.”

37. Denumirea Secţiunii a 2-a se modifică, astfel:
Denumirea Secţiunii a 2-a va fi: „Statutul parlamentarilor”

38. Alineatul (1) al articolului 69 se modifică, astfel:
Alineatul (1) va avea următorul cuprins:
„(1) În exercitarea mandatului, parlamentarii sunt în serviciul poporului.”

39. Articolul 70 se modifică şi se completează, astfel:
Denumirea articolului va fi: „Mandatul parlamentarilor”
Cuprinsul articolului va fi:
„Articolul 70”
Alineatul (1) va avea următorul cuprins:
„(1) Parlamentarii intră în exerciţiul mandatului la data întrunirii legale a Camerei Reprezentanţilor, sub condiţia validării alegerii şi a depunerii jurământului. Jurământul se stabileşte prin lege organică.”

Alineatul (2) va avea următorul cuprins:
„(2) Calitatea de parlamentar încetează la data întrunirii legale a Camerei Reprezentanţilor nou aleasă sau în caz de demisie, de pierdere a drepturilor electorale, de incompatibilitate ori de deces.”

După alineatul (2) se introduce un nou alineat, (3), cu următorul cuprins:
„(3) Nici o persoană nu poate îndeplini funcţia de parlamentar decât pentru cel mult două mandate. Acestea pot fi şi succesive.”

40. Alineatele (1) şi (2) ale articolulu 71 se modifică, astfel:
Alineatul (1) va avea următorul cuprins:
„(1) Nimeni nu poate fi, în acelaşi timp, membru al Camerei Reprezentanţilor şi membru al Parlamentului european.”

Alineatul (2) va avea următorul cuprins:
„(2) Calitatea de parlamentar este incompatibilă cu exercitarea oricărei funcţii publice sau private.”

41. Alineatele (1) şi (2) ale articolului 72 se modifică, astfel:
Alineatul (1) va avea următorul cuprins:
„(1) Parlamentarii nu pot fi traşi la răspundere juridică pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului.”

Alineatul (2) va avea următorul cuprins:
„2) Parlamentarii pot fi urmăriţi, percheziţionaţi, reţinuţi, arestaţi şi trimişi în judecată pentru fapte care nu au legătură cu voturile sau cu opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului. Urmărirea şi trimiterea în judecată penală se pot face numai de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Competenţa de judecată aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.”

42. După articolul 72, se introduce un nou articol, 72.1, astfel:
Denumirea articolului va fi: „Demiterea Parlamentarilor”
Cuprinsul articolului va fi:
„Articolul 72.1 Orice parlamentar poate fi demis din funcţie, prin referendum, organizat în colegiul unde a fost ales, cu un număr de voturi mai mare decât cel cu care a fost ales, la cererea unui număr de alegători, din colegiul în care a fost ales, egal cu cel puţin 25% din numărul voturilor cu care a fost ales.”

43. Alineatul (1) si litera c) de la alineatul (3) ale articolului 73 vor avea următorul cuprins:
“(1) Camera Reprezentanţilor adoptă legi constituţionale, legi organice şi legi ordinare.
(3) c) statutul parlamentarilor, stabilirea indemnizaţiei şi a celorlalte drepturi ale acestora.”

44. Articolului 74 se mofifică şi va avea următorul cuprins:
“(1) Iniţiativa legislativă aparţine, după caz, Preşedintelui României, parlamentarilor sau unui număr de cel puţin 100.000 de cetăţeni cu drept de vot. Cetăţenii care îşi manifestă dreptul la iniţiativă legislativă trebuie să provină din cel puţin un sfert din judeţele ţării, iar în fiecare din aceste judeţe, respectiv în municipiul Bucureşti, trebuie să fie înregistrate cel puţin 5.000 de semnături în sprijinul acestei iniţiative.
(2) Preşedintele îşi exercită iniţiativa legislativă prin transmiterea proiectului de lege către Camera Reprezentanţilor.
(3) Parlamentarii şi cetăţenii care exercită dreptul la iniţiativă legislativă prezinta propunerile legislative Camerei Reprezentanţilor.
(4) Propunerile legislative vor fi dezbătute şi votate în plen de două ori, în două şedinţe diferite, la cel puţin 30 zile distanţă. Dezbaterile şi votul se vor face pe articole în cadrul primei dezbateri şi pe articole şi ca întreg în cadrul celei de-a doua. În mod excepţional, Camera Reprezentanţilor poate aproba, cu majoritatea voturilor membrilor prezenţi, reducerea termenului de 30 de zile.
(5) În cazul în care Parlamentul respinge propunerea legislativeă iniţiata de Preşedintele României sau de cetăţeni, Preşedintele României organizează referendum, în 30 zile de la data repingerii proiectului de către Parlament, pentru aprobarea proiectului de lege respins de Parlament.
(6) In cazul în care poporul aprobă proiectul de lege respins de Parlament, Parlamentul este dizolvat şi se organizează alegeri parlamentare anticipate.”

45. Articolul 75 se abrogă.

46. Articolul 76 se modifică şi va avea următorul cuprins:
“(1) Legile organice şi hotărârea privind regulamentul de organizare şi funcţionare a Camerei Reprezentanţilor se adoptă cu votul a două treimi din numărul membrilor Camerei.
(2) Legile ordinare şi hotărârile se adoptă cu votul majorităţii membrilor Camerei.
(3) La cererea Preşedintelui României sau din proprie iniţiativă, Camera Reprezentanţilor poate adopta proiecte de legi sau propuneri legislative în procedură de urgenţă, stabilită potrivit propriului regulament de organizare şi funcţionare.”

47. Alineatul (2) al articolului 77 va avea următorul cuprins:
„(2) Înainte de promulgare, Preşedintele poate cere Camerei Reprezentanţilor, o singură dată, reexaminarea legii.”

48. Alineatul (1) al articolului 79 va avea următorul cuprins:
„(1) Consiliul Legislativ este organ consultativ de specialitate al Camerei Reprezentanţilor, care avizează proiectele de acte normative în vederea sistematizării, unificării şi cordonării întregii legislaţii. El ţine evidenţa oficială a legislaţiei României.”

49. Articolul 80 se modifică şi va vea următorul cuprins:
„(1) Preşedintele României exercită puterea executivă în statul român, în limitele stabilite de Constituţie.
(2) Preşedintele României reprezintă poporul şi statul român şi este garantul independenţei naţionale, al unităţii şi al integrităţii teritoriale a ţării.
(3) Preşedintele României răspunde în faţa poporului pentru buna funcţionare a Guvernului şi a tuturor instituţiilor publice care compun puterea executivă a statului.”

50. Alineatul (2) al articolului 82 se modifică şi va avea următorul cuprins:
„(2) Candidatul a cărui alegere a fost validată depune în faţa Parlamentului următorul jurământ:Jur să-mi dăruiesc toată puterea şi priceperea pentru propăşirea spirituală şi materială a poporului român, să respect Constituţia şi legile ţării, să apăr democraţia, drepturile şi libertăţile cetăţenilor, suveranitatea, independenţa, unitatea şi integritatea teritorială a României. Aşa să-mi ajute Dumnezeu!”

51. Alineatul (2) al articolului 84 se modifică şi va avea următorul cuprins:
“(2) Pe durata exercitării mandatului, Preşedintele României se bucură de imunitate.”

52. Articolul 85 se modifică astfel:
Denumirea articolului va fi: „ Atribuţiile Preşedintelui”
Cuprinsul articolului va fi:
„(1)Preşedintele României îndeplineşte următoarele atribuţii:
a) numeşte şi revocă pe primul – ministru şi pe membrii Guvernului României;
b) prezidează şedinţele Guvernului în care se dezbat probleme de interes naţional privind politica externă, apărarea ţării, asigurarea ordinii publice şi, la cererea prim-ministrului, în alte situaţii;
c) închie tratate internaţionale în numele României, negociate de Guvern, şi le supune spre ratificare Parlamentului, într-un termen rezonabil. Celelelalte tratate şi acorduri internaţionale se încheie, se aprobă sau se ratifică potrivit procedurii stabilite prin lege;
d) acreditează şi recheamă reprezentanţii diplomatici ai României şi aprobă înfiinţarea, desfiinţarea sau schimbarea rangului misiunilor diplomatice;
e) acreditează reprezentanţii diplomatici ai altor state în România;
f) este comandantul forţelor armate şi îndeplinaşte funcţia de preşedinte al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării;
g) declară mobilizarea parţială sau totală a forţelor armate, pe care o supune aprobării Parlementului, în cel mult 5 zile de la declarare;
h) în caz de agresiune armată îndreptată împotriva ţării, Preşedintele României ia măsuri pentru respingerea agresiunii şi le aduce neîntârziat la cunoştinţa Parlamentului, care, dacă nu se află în sesiune, se convoacă de drept în 24 ore de la declanşarea agresiunii;
i) instituie, potrivit legii, starea de asediu sau starea de urgenţă în întreaga ţară ori în unele unităţi administrativ-teritoriale şi solicită Parlamentului încuviinţarea măsurii adoptate, în cel mult 5 zile de la luarea acesteia;
j) adresează Parlamentului mesaje cu privire la principalele probleme politice ale naţiunii;
k) dizolvă Parlamentul, în cazul în care acesta refuză să aprobe sau să respingă, în termen de 45 zile de la iniţiere, un proiect de lege propus de Preşedintele României sau de cetăţeni;
l) conferă decoraţii şi titluri de onoare;
m) acordă gradele de mareşal, de general şi de amiral;
n) numeşte în funcţii publice, în condiţiile prevăzute de Constituţie şi de lege;
o) acordă graţierea individuală.”
(2) În cursul unui an, Preşedintele poate dizolva Parlamentul o singură dată.
(3) Preşedintele nu poate dizolva Parlamentul în ultimele şase luni ale mandatului său şi nici în timpul stării de mobilizare, de război, de asediu sau de urgenţă.”

53. Articolul 86 se abrogă.
54. Articolul 87 se abrogă.

55. Articolul 88 se abrogă.

56. Articolul 89 se abrogă.

57. Articolul 90 se modifică şi va avea următorul cuprins:
“(1) Poporul are dreptul, oricând, să-şi exprime, prin referendum, voinţa cu privire la orice problemă de interes naţional.
(2) Referendumul se organizează la iniţiativa Preşedintelui României sau la iniţiativa unui număr de cel puţin 200.000 de cetăţeni cu drept de vot. Cetăţenii care îşi manifestă dreptul de iniţiere a referendumului trebuie să provină din cel puţin un sfert din judeţele ţării, iar în fiecare din aceste judeţe, respectiv în municipiul Bucureşti, trebuie să fie înregistrate cel puţin 10.000 de semnături în sprijinul acestei iniţiative.
(3) Preşedintele României este obligat să organizeze referendumul iniţiat de cetăţeni în termen de cel mult 30 zile de la înregistrarea initiativei cetăţenilor la Administraţia Prezidenţială.
(4) Organizarea referendumului şi data desfăşurării acestuia se stabilesc de Preşedintele României, prin decret.”

58. Articolul 91 se abrogă.
59. Articolul 92 se abrogă.

60. Articolul 93 se abrogă.

61. Articolul 94 se abrogă.

62. Articolul 95 se modifică şi va avea următorul cuprins:
„(1) În cazul săvârşirii unor fapte grave prin care încalcă prevederile Constituţiei, Preşedintele României poate fi suspendat din funcţie de către Parlament, cu votul majorităţii membrilor săi.(2) Propunerea de suspendare din funcţie poate fi iniţiată de cel puţin o treime din numărul parlamentarilor şi se aduce, neîntârziat, la cunoştinţă Preşedintelui.
(3) Dacă propunerea de suspendare din funcţie este aprobată, în cel mult 30 zile se organizează un referendum pentru demiterea Preşedintelui.
(4) Dacă poporul, prin referendum, respinge propunerea de demitere a Preşedintelui, Parlamentul este dizolvat şi se organizează alegeri perlamentare anticipate, în 45 zile de la data validării rezultatului referendumului.”

63. Articolul 96 se modifică şi se completează, astfel:
Alineatul (1) va avea următorul cuprins:
„(1) Parlamentul, cu votul a cel puţin două treimi din numărul mambrilor săi, poate hotărî punerea sub acuzare a Preşedintelui României pentru înaltă trădare.”

Alineatul (2) va avea următorul cuprins:
„(2) Propunerea de punere sub acuzare poate fi iniţiată de majoritatea parlamentarilor şi se aduce, neîntârziat, la cunoştinţă Preşedintelui României pentru a putea da explicaţii cu privire la faptele ce i se impută.”

După alineatul (4) al articolului 96 se adaugă un nou alineat, (5), cu următorul cuprins:
„(5) Dacă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie respinge hotărârea de punere sub acuzare a Preşedintelui, Preşedintele poate organiza referendum pentru dizolvarea Parlamentului.”

64. După articolul 96, se introduce un nou articol, 96.1, astfel:
Denumirea articolului va fi: „Demiterea Preşedintelui”
Cuprinsul articolului va fi:
„Articolul 96.1 Preşedintele României este demis din funcţie, prin referendum, cu un număr de voturi mai mare decât cel cu care a fost ales, la cererea a cel puţin 200.000 cetăţeni cu drept de vot.”

65. Alineatul (2) al articolului 97 se modifică, astfel:
Alineatul (2) va avea următorul cuprins:
„(2) În termen de 45 zile de la data la care a intervenit vacanţa funcţiei de Preşedinte al României, Guvernul va organiza alegeri pentru funcţia de Preşedinte.”

66. Articolul 98 se modifică şi va avea următorul cuprins:
„(1) Dacă funcţia de Preşedinte devine vacantă ori dacă Preşedintele este suspendat din funcţie sau dacă se află în imposibilitate temporară de a-şi îndeplini atribuţiile, interimatul se asigură de către preşedintele Camerei Reprezentanţilor.
(2) Atribuţiile prvăzute la articolul 85, lit. a), j), k) şi articolul 90 nu pot fi exercitate pe durata interimatului funcţiei prezidenţiale.”

67. Alineatul (2) al articolului 100 se abrogă.

68. Alineatul (1) al articolului 102 se modifică, astfel:
Alineatul (2) va avea următorul cuprins:
„(2) Guvernul asigură realizarea politicii interne şi externe a ţării şi exercită conducerea generală a administraţiei publice.”

69. Articolul 103 se abrogă.

70. Alin. (1) al articolului 105 se modifică, astfel:
Alineatul (1) va avea următorul cuprins:
„(1) Funcţia de membru al Guvernului este incompatibilă cu exercitarea altei funcţii publice de autoritate. De asemenea, ea este incompatibilă cu exercitarea unei funcţii de reprezentare profesională salarizate în cadrul organizaţiilor cu scop comercial.”

71. Articolul 107 se modifică şi va avea următorul cuprins:
„(1) Primul-ministru conduce Guvernul şi coordonează activitatea membrilor acestuia, respectând atribuţiile ce le revin.
(2) Dacă primul-ministru se află în una din situaţiile prevăzute la articolul 106, cu excepţia revocării, sau este în imposibilitate de a-şi exercita atribuţiile, Preşedintele României numeşte un alt membru al Guvernului ca prim-ministru interimar, pentru a îndeplini atribuţiile primului-ministru, până la formarea noului Guvern. Interimatul, pe perioada imposibilităţii exercitării atribuţiilor, încetează dacă primul-ministru îşi reia activitatea în Guvern.
(3) Prevederile alineatului (2) se aplică în mod corespunzător şi celorlalţi membri ai Guvernului, pentru o perioadă de cel mult 45 de zile.”Alineatul (4) se abrogă.

72. Alin. (4) al articolului 108 se modifică, astfel:
Alineatul (4) va avea următorul cuprins:
„(4) Hotărârile adoptate de Guvern se semează de primul-ministru, se contrasemnează de miniştrii care au obligaţia punerii lor în executare, se aprobă de Preşedintele României şi se publică în Monitorul Oficial al României. Nepublicarea atrage inexistenţa hotărârii. Hotărârile care au caracter militar se comunică numai instituţiilor interesate.”

73. Articolul 109 se modifică şi va avea următorul cuprins:
„(1) Guvernul răspunde politic numai în faţa Preşedintelui României pentru întreaga sa activitate. Fiecare membru al Guvernului răspunde politic solidar cu ceilalţi membri pentru activitatea Guvernului şi pentru actele acestuia.(2) Răspunderea penală a membrilor Guvernului se stabileşte prin lege organică.”Alineatul (3) se abrogă

74. Articolul 110 se abrogă.

75. Alin. (1) al articolului 111 se modifică, astfel:
Alineatul (1) va avea următorul cuprins:
„(1) Guvernul şi celelalte organe ale administraţiei publice sunt obligate să prezinte informaţiile şi documentele cerute de Parlament sau de comisiile parlamentare, prin intermediul preşedinţilor acestora. În cazul în care o iniţiativă legislativă implică modificarea prevederilor bugetului de stat, solicitarea informării este obligatorie.”

76. Articolul 112 se modifică şi va avea următorul cuprins:
„(1) Guvernul şi fiecare dintre membrii săi au obligaţia să răspundă la întrebările sau la interpelările formulate de parlamentari, în condiţiile prevăzute de regulamentul de organizare şi funcţionare a Camerei Reprezentanţilor.
(2) Parlamentul poate adopta o moţiune simplă prin care să-şi exprime poziţia cu privire la o problemă de politică internă sau externă ori, după caz, cu privite la o problemă ce a făcut obiectul unei interpelări.”

77. Articolul 113 se abrogă
78. Articolul 114 se abrogă.

79. Alineatele (1) şi (5) ale articolului 115 se modifică, astfel:
Alineatul (1) va avea următorul cuprins:
„(1) Parlamentul poate adopta o lege specială de abilitare a Preşedintelui pentru a emite ordonanţe de urgenţă în domenii care nu fac obiectul legilor organice.

Alineatul (5) va avea următorul cuprins:
„(5) Ordonanţa de urgenţă intră în vigoare numai după depunerea sa spre dezbatere în procedură de urgenţă la Parlament şi după publicarea ei în Monitorul Oficial al României. Parlamentul, dacă nu se află în sesiune, se convoacă în mod obligatoriu în 5 zile de la depunere sau, după caz, de la trimitere.”

80. După articolul 118, se introduce un nou articol, 118.1, astfel:
Denumirea articolului va fi: „Siguranţa naţională, cu următorul cuprins”

Cuprinsul articolului va fi:
„Articolul 118.1
(1) Prin siguranţa naţionala a României se întelege starea de legalitate, de echilibru şi de stabilitate socială, economică şi politică necesară existenţei şi dezvoltarii poporului român şi statului său naţional, suveran, unitar, independent şi indivizibil, menţinerii ordinii de drept, precum şi climatului de exercitare neîngradită a drepturilor, libertăţilor şi îndatoririlor fundamentale ale cetăţenilor, potrivit principiilor şi normelor democratice statornicite prin Constituţie.

(2)Siguranţa naţională se realizeaza prin cunoaşterea, prevenirea şi înlaturarea ameninţărilor interne sau externe ce pot aduce atingere valorilor prevăzute în alineatul (1).Cetăţenii români, ca expresie a fidelitaăţi lor faţă de ţara, au îndatorirea de a contribui la realizarea siguranţei naţionale.

(3) Siguranţa naţionala se realizează în conformitate cu legile în vigoare şi cu obligaţiile asumate de România prin convenţiile şi tratatele internaţionale referitoare la drepturile omului la care este parte.

(4) Instituţiile publice cu atribuţii în domeniul siguranţei naţionale sunt: Serviciul Român de Informaţii, Serviciul de Informatii Externe, Serviciul de Protecţie şi Pază, toate aflate în coordonarea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării.

(5) Informatii din domeniul sigurantei nationale pot fi comunicate:
a) Preşedintelui României şi Preşedintelui Camerei Reprezentanţilor;
b) Miniştrilor şi sefilor departamentelor din ministere, când informaţiile privesc probleme ce au legătura cu domeniile de activitate pe care le coordonează sau de care răspund;
c) Prefecţilor, primarului general al Capitalei, precum şi conducătorilor consiliilor judeţene, respectiv al municipiului Bucureşti, pentru probleme ce vizează competenţa organelor respective;d) Organelor de urmarire penală, când informaţiile privesc săvârşirea unei infracţiuni.

(6) Este interzisă implicarea, sub orice formă, a instituţiilor publice cu atribuţii în domeniul siguranţei naţionale şi a personalului lor în activitatea celorlalte instituţii ale statului român. Încălcarea acestei interdicţii se sancţionează cu demiterea din funcţie, cu închisoare pe viaţă şi cu confiscarea întregii averi a făptuitorilor.

(7) Organizarea şi funcţionarea instituţiilor cu atribuţii în domeniul siguranţei naţionale se stabilesc prin legi organice.”

81. După articolul 118.1, se introduce un nou articol, 118.2, astfel: Denumirea articolului va fi: „Serviciul Român de Informaţii”

Cuprinsul articolului va fi:
„Articolul 118.2
(1) Serviciul Roman de Informaţii este serviciul organizat de stat specializat în domeniul informaţiilor interne privitioare la siguranţa naţionala a României, parte componenta a sistemului naţional de apărare.
(2) Serviciul Român de Informatii organizează şi execută activităţi pentru culegerea, verificarea şi valorificarea informaţiilor necesare cunoaşterii, prevenirii şi contracarării oricaror acţiuni care constituie, potrivit legii, ameninţări la adresa siguranţei naţionale a României.
(3) Serviciul Român de Informaţii nu poate desfăşura alte activităţi în afara de cele prevăzute la alineatul precedent.
(4) Serviciul Român de Informaţii este condus de un director, numit în funcţie de Preşedintele României.
(5) Funcţia de director al Serviciului Român de Informaţii este incompatibilă cu orice altă funcţie publică sau privată, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul superior.
(6) Directorul Serviciului Român de Informaţii trebuie să aibă pregătire superioară, înaltă competenţă profesională, o vechime de cel puţin 18 ani în instituţii publice ale statului român sau în învăţământul superior.

82. După articolul 118.2, se introduce un nou articol, 118.3, astfel:
Denumirea articolului va fi: „Serviciul de Informaţii Externe”
Cuprinsul articolului va fi:
„Articolul 118.3
(1) Serviciul de Informaţii Externe este serviciul organizat de stat specializat în domeniul informaţiilor externe privitioare la siguranţa naţionala a României, parte componenta a sistemului naţional de apărare.
(2) Serviciul de Informatii Externe organizează şi execută activităţi pentru culegerea, verificarea şi valorificarea informaţiilor din străinătate necesare cunoaşterii, prevenirii şi contracarării oricaror acţiuni care constituie, potrivit legii, ameninţări la adresa siguranţei naţionale a României.
(3) Serviciul de Informaţii Externe nu poate desfăşura alte activităţi în afara de cele prevăzute la alineatul precedent.
(4) Serviciul de Informaţii Externe este condus de un director, numit în funcţie de Preşedintele României.
(5) Funcţia de director al Serviciului de Informaţii Externe este incompatibilă cu orice altă funcţie publică sau privată, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul superior.
(6) Directorul Serviciului de Informaţii Externe trebuie să aibă pregătire superioară, înaltă competenţă profesională, o vechime de cel puţin 18 ani în instituţii publice ale statului român sau în învăţământul superior.

83. După articolul 119, se introduce un nou articol, 119.1, astfel:
Denumirea articolului va fi: „Serviciul Naţional al Informaţiei Publice”

Cuprinsul articolului va fi:

„Articolul 119.1
(1) Serviciul Naţional al Informaţiei Publice este autoritate publică autonomă sub controlul poporului şi este garantul interesului poporului în domeniul informaţiei publice.
(2) Serviciul Naţional al Informaţiei Publice este autoritate unică de reglementare în domeniul serviciilor media, în condiţiile şi cu respectarea prevederilor legii.

(3) Serviciile media trebuie să reserve spaţiu şi timpi de emisie prezentării activităţii partidelor politice înregistrate, potrivit legii, în mod egal, fără nici un fel de discriminare.
(4) Serviciul Naţional al Informaţiei Publice este condus de un director, ales de popor, prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat.
(5) Funcţia de director al Serviciului Naţional al Informaţiei Publice este incompatibilă cu orice altă funcţie publică sau privată, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul superior.
(6) Directorul Serviciului Naţional al Informaţiei Publice trebuie să aibă pregătire superioară, înaltă competenţă profesională, o vechime de cel puţin 18 ani în activităţi media sau în învăţământul superior.
(7) Prevederile articolelor 81,82, 83, 84 alin. (1), 95, 96, 97, se aplică, în mod corespunzător, şi directorului Serviciului Naţional al Informaţiei Publice.
(8) Directorul Serviciului Naţional al Informaţiei Publice este demis din funcţie, prin referendum, cu un număr de voturi egal cu cel puţin numărul voturilor cu care a fost ales, la cererea Preşedintelui României, a Preşedintelui Camerei Reprezentanţilor ori a cel puţin 200.000 cetăţeni cu drept de vot.”

84. După articolul 119.1, se introduce un nou articol, 119.2, astfel:
Denumirea articolului va fi: „Serviciul Naţional Public de Presă, Radio şi Televiziune”
Cuprinsul articolului va fi:
“Articolul 119.2
(1) Serviciul Naţional Public de Presă, Radio şi Televiziune este instituţie publică autonamă, are personalitate juridică şi îşi desfăşoară activitatea sub controlul poporului, potrivit legii.
(2) Serviciul Naţional Public de Presă, Radio şi Televiziune are obligaţia să asigure informarea corectă a opiniei publice.
(3) Conţinutul editorial al agenţiilor de presă, al publicaţiilor, al posturilor de radio şi de televiziune ale Serviciului Naţional Public de Presă, Radio şi Televiziune trebuie să răspundă standardelor profesionale în materie.
(4) În îndeplinirea atribuţiilor pe care le are, Serviciului Naţional Public de Presă, Radio şi Televiziune trebuie să respecte principiile ordinii constituţionale din România.
(5) Produsele media furnizate de Serviciul Naţional Public de Presă, Radio şi Televiziune nu trebuie să fie folosite ca mijloace de dezinformare şi manipulare a opiniei publice, de defăimare a ţării şi a naţiunii, să nu îndemne la război de agresiune, la ură naţională, rasială, de clasă sau religioasă, să nu incite la discriminare, la separatism teritorial sau la violenţă publică, să nu propage manifestările obscene, contrare bunelor moravuri.
(6) Serviciul Naţional Public de Presă, Radio şi Televiziune trebuie să reserve spaţiu şi timpi de emisie prezentării activităţii partidelor politice înregistrate, potrivit legii, în mod egal, fără nici un fel de discriminare.
(7) Programele nu trebuie să prejudicieze demnitatea, onoarea, viaţa particulară a persoanei şi nici dreptul la propria imagine.
(8) Serviciul Naţional Public de Presă, Radio şi Televiziune este condus de un director, ales de popor, prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat.
(9) Funcţia de director al Serviciului Naţional de Presă, Radio şi Televiziune este incompatibilă cu orice altă funcţie publică sau privată, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul superior.
(10) Directorul Serviciului Naţional Public de Presă, Radio şi Televiziuuune trebuie să aibă pregătire superioară, înaltă competenţă profesională, o vechime de cel puţin 18 ani în activităţi media sau în învăţământul superior.
(11) Prevederile articolelor 81,82, 83, 84 alin.(1), 95, 96, 97, se aplică, în mod corespunzător, şi directorului Serviciului Naţional Public de Presă, Radio şi Televiziune.
(12) Directorul Serviciului Naţional Public de Presă, Radio şi Televiziune este demis din funcţie, prin referendum, cu un număr de voturi egal cu cel puţin numărul voturilor cu care a fost ales, la cererea Preşedintelui României, a Preşedintelui Camerei Reprezentanţilor ori a cel puţin 200.000 cetăţeni cu drept de vot.”

85. Alineatul 1 al articolului 123 se modifică, astfel:
Alineatul (1) va avea următorul cuprins:
„(1) Preşedintele României numeşte un prefect în fiecare judeţ şi în municipiul Bucureşti.”
După alineatul 1, se introduc două noi alineate, 1.1, 1.2, cu următorul cuprins:
„(1.1) Candidaţii la funcţia de prefect trebuie să aibă pregătire superioară, înaltă competenţă profesională, cel puţin 18 ani în funcţii publice sau în învăţământul superior,
(1.2) Funcţia de prefect este incompatibilă cu orice altă funcţie publică sau privată, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul superior.”

86. Articolul 125 se modifică şi se completează, astfel:
Alineatul (1) va avea următorul cuprins:
“(1) Judecătorii sunt aleşi prin vot universal, uninominal, egal, direct, secret şi liber exprimat, potrivit legii.”

Alineatul (2) va avea următorul cuprins:
„(2) Candidaţii la funcţia de judecător trebuie să aibă pregătire juridică superioară, înaltă competenţă profesională, vechime în activitatea juridică sau în învăţământul juridic superior, stabilită prin lege, în funcţie de instanţa pentru care candidează.”

Alineatul (3) va avea următorul cuprins:
„(3) Funcţia de judecător este incompatibilă cu orice altă funcţie publică sau privată, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul superior.”

După alineatul (3) se introduc două noi alineate, (4) şi (5), cu următorul cuprins:
„(4) Orice judecător poate fi revocat din funcţie, prin referendum, organizat în colegiul unde a fost ales, cu un număr de voturi mai mare decât cel cu care a fost ales, la cererea unui număr de alegători, din colegiul în care a fost ales, egal cu cel puţin 25% din numărul voturilor cu care a fost ales.
(5) Statutul judecătorilor se aprobă prin lege organică.”

87. Articolul 132 se modifică şi se completează, astfel:
Alineatul (1) va avea următorul cuprins:
„(1) Procurorii sunt aleşi prin vot universal, uninominal, egal, direct, secret şi liber exprimat, potrivit legii. Ei îşi desfăşoară activitatea potrivit principiului legalităţii, al imparţialităţii şi al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justiţiei.”

Alineatul (2) va avea următorul cuprins:
„(2) Candidaţii la funcţia de procuror trebuie să aibă pregătire juridică superioară, înaltă competenţă profesională, vechime în activitatea juridică sau în învăţământul juridic superior, stabilită prin lege, în funcţie de instanţa pentru care candidează.”

După alineatul (2) se introduc două noi alineate, (3), (4) şi (5), cu următorul cuprins:
„(3) Funcţia de procuror este incompatibilă cu cu orice altă funcţie publică sau privată, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul superior.
(4) Orice procuror poate fi revocat din funcţie, prin referendum, organizat în colegiul unde a fost ales, cu un număr de voturi mai mare decât cel cu care a fost ales, la cererea unui număr de alegători, din colegiul în care a fost ales, egal cu cel puţin 25% din numărul voturilor cu care a fost ales.
(5) Statutul procurorilor se aprobă prin lege organică.”

88. Alineatele (2), (3) şi (4) ale articolului 133 se modifică, astfel:
Alineatul (2) va avea următorul cuprins:
„(2) Consiliul Superior al Magistraturii este alcătuit din 19 membri, din care:
a) 5 judecători aleşi prin vot universal, uninominal, egal, direct, secret şi liber exprimat, potrivit legii;
b) 5 procurori aleşi prin vot universal, uninominal, egal, direct, secret şi liber exprimat, potrivit legii;
c) 6 reprezentanţi ai societăţii civile, specialişti în domeniul dreptului, care se bucură de înaltă reputaţe professională şi morală, aleşi prin vot universal, uninominal, egal, direct, secret şi liber exprimat, potrivit legii;
d) ministrul justiţiei, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.”

Alineatul (3) va avea următorul cuprins:
„(3) Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii este ales pentru un mandat de un an, ce nu poate fi prelungit sau înnoit, dintre membrii prevăzuţi la alineatul (2) literele a)-c).”

Alineatul (4) va avea următorul cuprins:
„(4) Durata mandatului membrilor Consiliului Superior al Magistraturii este de 4 ani.”

89. Alineatul (1) al articolului 134 se modifică, astfel:
Alineatul (1) va avea următorul cuprins:
„(1) Consiliul Superior al Magistraturii avizează candidaturile pentru funcţiile de judecători şi procurori, cu excepţia celor stagiari, în condiţiile legii.”

90. Articolul 135 se modifică şi se completează, astfel:
Alineatul (1) va avea următorul cuprins:
„(1) Economia României este economie democratică, bazată pe proprietatea privată asupra capitalului, larg distribuită în masa cetăţenilor ţării, pe libera iniţiativă şi pe concurenţă.

Alineatul (2) va avea următorul cuprins:
„(2) Statul este obligat să ia măsuri care să asigure:

a) libertatea comerţului şi protecţia concurenţei loiale;

b) remunerarea echitabilă a factorilor de producţie, astfel încât remunerarea muncii să reprezinte cel puţin două treimi din PIB, iar remunerarea capitalului cel mult o pătrime din PIB;
c) distribuţia echitabilă a veniturilor obţinute din muncă, astfel încât salariul minim brut să reprezinte cel puţin trei pătrimi din salariul mediu brut realizat în economie;
d) constituirea şi administrarea Fondului Naţional de Capital Distributiv, care să colecteze cel puţin o cincime din PIB şi să fie utilizat pentru împroprietărirea cetăţenilor ţării cu capital productiv: terenuri, construcţii, maşini, utilaje, echipamente, brevete, licenţe etc, pentru crearea de locuri de muncă;

e) constituirea şi administrarea fondului naţional de pensii publice, astfel încât pensia publică să reprezinte cel puţin trei pătrimi din salariul mediu realizat de fiecare participant în perioada minimă de contribuţie, stabilită prin lege;
f) protejarea capitalului national, astfel încât acesta să deţină o pondere de cel puţin trei pătrimi în totalul capitalului utilizat în economia naţională;
g) stimularea cercetării ştiinţifice şi tehnologice naţionale, astfel încât valoarea produselor şi serviciilor realizate cu tehnologii româneşti să deţină o pondere de cel puţin trei pătrimi în PIB;
h) exploatarea resurselor naturale ale ţării, aflate în proprietate publică, în concordanţă cu interesul naţional, prin regii autonome;
i) furnizarea de servicii publice gratuite, de bună calitate, pentru toţi cetăţenii ţării, în domeniul educaţiei, sănătăţii, apărării naţionale, ordinii publice, justiţiei, infrastructurii de comunicaţii, gospodăririi localităţilor etc;
j) ocrotirea mediului înconjurător şi menţinerea echilibrului ecologic;

k) aplicarea politicilor de dezvoltate economică ale Uniunii Europene, în concordanţă cu interesul naţional.”

După alineatul (2) se introduce un nou alineat, (3), cu următorul cuprins:
„(3) Statul este obligat să ţină evidenţa indicatorilor economici prevăzuţi la alineatul (2), literele b)-g) şi să publice nivelul şi dinamica acestor indicatori în Anuarul Statistic al României.”

După alineatul (3) se introduce un nou alineat, (4), cu următorul cuprins:
(4) Este interzisă încheiarea de contracte de natură economică cu clauze secrete între statul român, regiile autonome, instituţiile publice şi autorităţile publice locale române, pe de o parte, şi terţi, pe de altă parte.“

91. După articolul 135, se introduce un nou articol, 135.1, astfel:
Denumirea articolului va fi: „Fondul Naţional de Capital Distributiv”
Cuprinsul articolului va fi:
„Articolul 135.1
(1) Fondul Naţional de Capital Distributiv se alimentează din următoarele surse:

a) impozit progresiv pe proprietăţi;
b) venituri din capitalul aflat în proprietatea statului;
c) venituri încasate de stat prin aplicarea prevederilor legale referitoare la controlul averilor;
d) alte surse prevăzute de lege.

(2) Impozitul progresiv pe proprietăţi se stabileşte astfel încât, din sursele prevăzute la alineatul 1, să se asigure preluarea la Fondul Naţional de Capital Distributiv a echivalentului a o cincime din PIB, în fiecare an.
(3) Fondul Naţional de Capital Distributiv este folosit pentru finanţarea de proiecte de investiţii, elaborate în conformitate cu prevederile Planului Naţional de Dezvoltare.
(4) Sunt finanţate cu bani de la Fondul Naţional de Capital Distributiv proiectele de investiţii prezentate de cetăţeni români, ca persoane fizice autorizate, sau de persoane juridice române, care au ca asociaţi, sau acţionari, numai cetăţeni români: asociaţii familiale, societăţi cu răspundere limitată, societăţi pe acţiuni, cooperative, etc.
(5) Sumele colectate în Fondul Naţional de Capital Distributiv sunt puse la dispoziţia tuturor cetăţenilor ţării, gratuit, eşalonat, prin concursuri de proiecte.
(6) Capitalul rezultat din realizarea proiectelor de investiţii intră, gratuit, în proprietatea privată a celor care au solicitat finanţarea.
(7) Activele achiziţionate cu bani primiţi de la Fondul Naţional de Capital Distributiv nu pot fi înstrăinate, ele putând fi lăsate moştenire, conform legii.
(8) Organizarea, funcţionarea şi administrarea Fondului Naţional de Capital Distributiv se stabilesc prin lege.
(9) Administratorul Fondului Naţional de Capital Distributiv este numit de Preşedintele României.
(10) Administratorul Fondului Naţional de Capital Distributiv trebuie să aibă pregătire economică superioară, înaltă competenţă profesională, o vechime de cel puţin 18 ani în activităţi financiar-bancare sau în învăţământul economic superior.
(11) Funcţia de Administrator al Fondului Naţional de Capital Distributiv este incompatibilă cu orice altă funcţie publică sau privată, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul superior.”

92. După articolul 135.1, se introduce un nou articol, 135.2, astfel:
Denumirea articolului va fi: „Fondul Naţional de Pensii Publice”
Cuprinsul articolului va fi: „Articolul 135.2
(1) Fondul Naţional de Pensii Publice se alimentează cu contribuţiile pentru pensii publice plătite de salariaţi şi angajatori, stabilite prin lege organică.
(2) Disponibilităţile băneşti ale Fondului Naţional de Pensii Publice sunt investite în valori mobiliare emise de societăţi comerciale româneşti.
(3) Contribuţiile pentru pensii publice sunt astfel stabilite şi administrate încât să se asigure fiecărui participant la fond o pensie egală cu cel puţin trei pătrimi din salariul mediu realizat de el în perioada de contribuţie, stabilită prin lege;
(4)Pensiile de la Fondul Naţional de Pensii Publice se calculează şi se acorda pe baza principiului contributivităţii.
(5) Este interzisă utilizarea resurselor Fondului Naţional de Pensii Publice pentru finanţarea cheltuielilor bugetului public naţional.
(6) Administratorul Fondului Naţional de Pensii Publice este numit de Preşedintele României.

(7) Administratorul Fondului Naţional de Pensii Publice trebuie să aibă pregătire economică superioară, înaltă competenţă profesională, o vechime de cel puţin 18 ani în activităţi financiar-bancare sau în învăţământul economic superior.
(8) Funcţia de Administrator al Fondului Naţional de Pensii Publice este incompatibilă cu orice altă funcţie publică sau privată, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul superior.”

93. După articolul 135.2, se introduce un nou articol, 135.3, astfel:
Denumirea articolului va fi: “Fondul Naţional de Şomaj”
Cuprinsul articolului va fi:
„Articolul 135.3 (1) Fondul Naţional de Şomaj se alimentează cu contribuţiile pentru şomaj plătite de salariaţi şi angajatori, stabilite prin lege organică.
(2) Disponibilităţile băneşti ale Fondului Naţional de Şomaj sunt investite în valori mobiliare emise de societăţi comerciale româneşti.
(3) Contribuţiile pentru şomaj sunt astfel stabilite şi administrate încât să se asigure fiecărui participant la fond o indemnizaţie de şomaj de 6 luni, egală cu cel puţin trei pătrimi din salariul mediu realizat de el în ultimii 3 ani de angajare;
(4) Administratorul Fondului Naţional de Şomaj este numit de Preşedintele României.

(5) Administratorul Fondului Naţional de Şomaj trebuie să aibă pregătire economică superioară, înaltă competenţă profesională, o vechime de cel puţin 18 ani în activităţi financiar-bancare sau în învăţământul economic superior.
(6) Funcţia de Administrator al Fondului Naţional de Şomaj este incompatibilă cu orice altă funcţie publică sau privată, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul superior

94. După articolul 135.3, se introduce un nou articol, 135.4, astfel:
Denumirea articolului va fi: “Fondul Naţional pentru Asigurări de Sănătate”
Cuprinsul articolului va fi:
„Articolul 135.4
(1) Fondul Naţional pentru Asigurări de Sănătate se alimentează cu contribuţiile pentru asigurări de sănatate plătite de salariaţi şi angajatori, stabilite prin lege organică.
(2) Disponibilităţile băneşti ale Fondului Naţional pentru Asigurări de Sănătate sunt investite în valori mobiliare emise de societăţi comerciale româneşti.
(3) Contribuţiile pentru asigurări de sănătate sunt astfel stabilite şi administrate încât să se asigure fiecărui participant la fond servicii medicale gratuite, pe tot parcursul vieţii;
(4) Administratorul Fondului Naţional pentru Asigurări de Sănătate este numit de Preşedintele României.

(5) Administratorul Fondului Naţional pentru Asigurări de Sănătate trebuie să aibă pregătire economică superioară, înaltă competenţă profesională, o vechime de cel puţin 18 ani în activităţi financiar-bancare sau în învăţământul economic superior.
(6) Funcţia de Administrator al Fondului Naţional pentru Asigurări de Sănătate este incompatibilă cu orice altă funcţie publică sau privată, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul superior.

95. După articolul 134.4, se introduce un nou articol, 135.5, astfel:
Denumirea articolului va fi: „Regiile autonome”
Cuprinsul articolului va fi:
“Articolul 135.5
(1) Regiile autonome sunt instituţii publice, cu personalitate juridică, având ca obiect de activitate administrarea capitalului aflat în proprietatea publică a poporului român.
(2) Regiile autonome se constituie în acele sectoare ale economiei naţionale care au carater de monopol natural sau care prezintă importanţă strategică pentru poporul şi statul român.
(3) Regiile autonome se înfiinţează, prin lege, în subordinea Guvernului sau a autorităţilor publice locale.
(4) Toate societăţile naţionale şi companiile naţionale provenite din regii autonome înfiinţate prin aplicarea prevederilor Legii 15/1990 se reorganizează ca regii autonome.”

96. După articolul 135.5, se introduce un nou articol, 135.6, astfel:
Denumirea articolului va fi: „Regia Naţională de Exploatare a Resurselor Naturale”
Cuprinsul articolului va fi:
„Articolul 135.6
(1) Regia Naţională de Exploatare a Resurselor Naturale funcţionează cu capital aflat în proprietate publică şi în administrarea statului român şi are ca obiect de activitate exploatarea şi punerea în valoare a tuturor resurselor naturale aflate în proprietate publică şi în administrarea statului român.
(2) Organizarea, funcţionarea şi administrarea Regiei Naţionale de Exploatare a Resurselor Naturale se stabilesc prin lege.
(3) Profiturile realizate de Regia Naţională de Exploatare a Resurselor Naturale se fac venituri la Fondul Naţional de Capital Distributiv.
(4) Administratorul Regiei Naţionale de Exploatare a Resurselor Naturale este numit de Preşedintele României.

(5) Administratorul Regiei Naţionale de Exploatare a Resurselor Naturale trebuie să aibă pregătire economică superioară, înaltă competenţă profesională, o vechime de cel puţin 18 ani în activităţi financiar-bancare sau în învăţământul economic superior.
(6) Funcţia de Administrator al Regiei Naţionale de Exploatare a Resurselor Naturale este incompatibilă cu orice altă funcţie publică sau privată, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul superior

97. După articolul 135.6, se introduce un nou articol, 135.7, astfel:
Denumirea articolului va fi: Răscumpărarea capitalului naţional”
Cuprinsul articolului va fi:
„Articolul 135.7

(1) Statul român este obligat să răscumpere întregul capital naţional pe care şi l-a însuşit prin Legea 15/1990 şi pe care l-a vândut, apoi, prin aşa-zisa privatizare.
(2) Răscumpărarea se face la preţul cu care capitalul a fost vândut, corectat cu investiţiile făcute de cumpărători din surse proprii şi cu profiturile însuşite de aceşti cumpărători prin exploatarea capitalului cumpărat de la statul român.
(3.) Răscumpărarea capitalului naţional se face cu bani din Fondul Naţional de Capital Distributiv.

(4.) Capitalul naţional răscumpărat va fi trecut, gratuit, în patrimoniul Fondului Naţional de Pensii Publice, până la completarea valorii activului net al acestuia şi în patrimoniul Fondului Naţional de Capital Distributiv şi, ulterior, în proprietatea privată a cetăţenilor ţării.”

98. Articolul 136 se modifică şi va avea următorul cuprins:
„(1) Proprietatea este publică sau privată.

(2) Proprietatea publică aparţine poporului şi este administrată de stat sau de autorităţile publice locale.

(3) Bogătiile de orice natură ale subsolului, minele, terenurile şi pădurile din fondul funciar al poporului, spaţiul aerian, căile de comunicaţie, de uz şi interes public, apele, izvoarele de energie naturală, plajele, marea teritorială, resursele naturale ale zonei economice şi ale platoului continental, baza materială a instituţiilor publice, precum şi alte bunuri stabilite de legea organică, fac obiectul exclusiv al proprietătii publice.

(4) Fac obiectul exclusiv al proprietăţii publice şi activele financiare şi reale trecute în proprietatea statului român prin aplicarea prevederilor Legii nr. 15/1990.

(5) Bunurile proprietate publică sunt inalienabile, insesizabile şi imprescriptibile.
In condiţiile legii organice, ele pot fi date in administrare regiilor autonome ori instituţiilor publice.
(6) Proprietatea privată aparţine cetăţenilor ţării şi este inviolabilă, în conditiile legii organice.

(7) Statul român este obligat să recupereze şi să treacă în proprietate public toate proprietăţile restituite şi retrocedate prin încălcarea legii şi a intereselor poporului român.”

99. Articolul 137 se modifică şi se completează, astfel:
Denumirea articolului va fi: „Banca Naţională a României”
Alineatul (1) va avea următorul cuprins:
„(1) Banca Naţională a României este banca centrală a României, având personalitate juridică.”

Alineatul (2) va avea următorul cuprins:
„(2) Banca Naţională a României este o instituţie publică autonomă.

După alineatul (2) se introduc şaptesprezece noi alineate, (3),(4), (5), (6), (7), (8), (9), (10), (11), (12), (13), (14), (15), (16), (17), (18) şi (19), cu următorul cuprins:
„(3) Obiectivul fundamental al Băncii Naţionale a României este asigurarea şi menţinerea stabilităţii preţurilor.
(4) Principalele atribuţii ale Băncii Naţionale a României sunt:
a) emiterea bancnotelor şi a monedelor ca mijloace legale de plată pe teritoriul României;
b) supravegherea activităţii băncilor şi celorlalte instituţii de credit, promovarea şi monitorizarea bunei funcţionări a sistemelor de plăţi pentru asigurarea stabilităţii financiare;
c) supravegherea pieţii valutare, calcularea şi publicarea cursurilor medii de schimb valutar, pentru evidenţa statistică;

(5) În teritoriul naţional al României nimeni nu poate crea bani, în afară de Banca Naţională a României.
(6) Cantitatea de numerar în circulaţie nu poate creşte mai repede decât Produsul Intern Brut.
(7) Moneda naţională este leul, iar subdiviziunea acestuia, banul.
(8) Banca Naţională a României este obligată să folosească toate cantităţile de numerar rezultate din emisiunile monetare pentru cumpărarea de aur, cu prioritate din producţia internă, în vederea sporirii tezaurului ţării.
(9) Pe teritoriul României, persoanele fizice şi juridice române nu pot efectua operaţiuni de încasări şi plăţi, sau de creditare, decât în moneda naţională, leul.
(10) În România, băncile şi instituţiile de credit nu pot acorda împrumuturi decât pentru investiţii productive, pentru crearea de capacităţi de producţie noi, sau pentru dezvoltatea şi modernizarea capacităţilor de producţie existente.
(11) Prin excepţie de la prevederile alineatului (10), casele de ajutor reciproc pot acorda orice fel de credite membrilor lor, potrivit legii şi statutelor lor.
(12) Cetăţenii României pot cumpăra valută, în orice cantitate, pe care o folosesc pentru efectuarea de plăţi către personae fizice şi juridice străine.
(13) Înlocuirea monedei naţionale cu o altă monedă se aprobă de poporul român, prin referendum.
(14) Banca Naţională a României este condusă de un guvernator ales de popor, prin vot universal, egal, direct, secret, şi liber exprimat.
(15) Funcţia de guvernator al Băncii Naţionale a României este incompatibilă cu orice altă funcţie publică sau privată, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul superior.”
(16) Guvernatorul Băncii Naţionale a României trebuie să aibă pregătire economică superioară, înaltă competenţă profesională, o vechime de cel puţin 18 ani în activităţi financiar-bancare sau în învăţământul economic superior şi să nu fi fost membru al Parlamentului sau al Guvernului.
(17) Prevederile articolelor 81,82, 83, 84 alin. (1), 95, 96, 97, se aplică, în mod corespunzător, şi Guvernatorului Băncii Naţionale a României.
(18) Guvernatorul Băncii Naţionale a României este demis din funcţie, prin referendum, cu un număr de voturi mai mare decât cel cu care a fost ales, la cererea Preşedintelui României, a Preşedintelui Camerei Reprezentanţilor ori a cel puţin 200.000 de cetăţeni cu drept de vot.
(19) Organizarea şi funcţionarea Băncii Naţionale a României se stabilesc prin lege.”

100. După articolul 137, se introduce un articol nou, 137.1, astfel:
Denumirea articolului va fi: „Rezervele internaţionale ale României”
Cuprinsul articolului va fi:
„Articolul 137.1
(1) Rezervele internaţionale ale României sunt alcătuite din:
a) aur deţinut în tezaur în ţară;
b) active externe, sub formă de bancnote şi monede emise de alte state, sau de Uniunea Europeană, deţinute în conturi de depozite la Casa de Economii şi Consemnaţiuni a României.

(2) Rezervele internaţionale ale României se creează prin cumpărarea de aur şi active externe cu sumele băneşti provenite din:
a) emisiunile monetare efectuate de Banca Naţională a României;
b) excedentele bugetului public naţional.

(3) Este interzisă contractarea de împrumuturi pentru sporirea sau completarea rezervelor internaţionale ale României.
(4) Este interzisă acordarea de împrumuturi din rezervele internaţionale ale României.
(5) Rezervele internaţionale ale României sunt folosite numai pentru efectuarea de plăţi externe în situaţii excepţionale, când ţara se află în stare de mobilizare, de război, de urgenţă sau de asediu.
(6) Rezervele internaţionale ale României se află în proprietatea publică a poporului român şi sunt administrate de către statul român, prin Ministerul Finanţelor Publice.

101. După articolul 137.1, se introduce un nou articol, 137.2, astfel:
Denumirea articolului va fi: „Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare”
Cuprinsul articolului va fi:
„Articolul 137.2
(1) Comisia Naţionala a Valorilor Mobiliare este autoritate administrativă a statului român, cu personalitate juridică, al cărui obiect de activitate constă în administrarea legislaţiei naţionale referitoare la piata de capital financiar, precum şi la institutiile specifice acesteia.
(2) Comisia Naţionala a Valorilor Mobiliare are drept obiective fundamentale:
a) stabilirea şi menţinerea cadrului necesar dezvoltării pieţei de capital;
b) promovarea încrederii în piaţa de capital şi în investiţiile în instrumente financiare;
c) asigurarea protecţiei operatorilor şi investitorilor împotriva practicilor neloiale, abuzive şi frauduloase;
d) promovarea funcţionarii corecte şi transparente a pieţei de capital;
e) prevenirea manipularii pieţei şi a fraudei şi asigurarea integritatii pieţelor reglementate.

(3) În piaţa de capital financiar din România nu pot fi tranzacţionate decât valori mobiliare şi instrumente financiare emise contra aporturi în numerar sau în natură, cu valoare stabilită prin expertiză autorizată. Este interzisă tranzacţionarea de instrumente financiare derivate.
(4) Valorile mobiliare şi instrumentele financiare pot fi tranzacţionate numai pe pieţe reglementate şi numai prin procedura licitaţiei, cu plata în numerar, în momentul efectuării tranzacţiilor. (5) Folosirea de informaţii confidenţiale, ca şi orice altă formă de manipulare a preţurilor pe piaţa de capital financiar, în vederea obţinerii de avantaje, de orice fel, se pedepseşte cu închisoarea pe viaţă şi cu confiscarea întregii averi a faptuitorilor.
(6) Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare este compusa din 5 membri, dintre care un preşedinte, un vicepreşedinte si 3 comisari.
(7) Membrii Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare sunt numiţi, pe funcţii, de către Guvernatorul Băncii Naţionale a României.
(8) Membrii Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare trebuie să aibă pregătire economică superioară, înaltă competenţă profesională, o vechime de cel puţin 18 ani în sectorul financiar-bancar sau în învăţământul economic superior.
(9) Funcţia de membru al Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare este incompatibilă cu orice altă funcţie publică sau privată, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul superior.
(10) Organizarea şi funcţionarea Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare se stabilesc prin lege.”

102. După articolul 137.2, se introduce un nou articol, 137.3, astfel:
Denumirea articolului va fi: „Comisia Naţională de Supraveghere a Asigurărilor”
Cuprinsul articolului va fi:
„Articolul 137.3
(1) Comisia Naţionala de Supraveghere a Asigurărilor este autoritate administrativă a statului român, cu personalitate juridică, al cărui obiect de activitate constă în administrarea legislaţiei naţionale referitoare la asigurări şi reasigurări, precum şi la institutiile specifice acestora.
(2) Obiectivul fundamental al Comisiei Naţionale de Supraveghere a Asigurărilor constă în apărarea drepturilor asiguraţilor şi promovarea stabilităţii activităţii de asigurare în România.
(3) Comisia Nationala de Supraveghere a Asigurărilor este compusa din 5 membri, dintre care un presedinte, un vicepresedinte si 3 comisari.
(4) Membrii Comisiei Naţionale de Supraveghere a Asigurărilor sunt numiţi, pe funcţii, de către Guvernatorul Băncii Naţionale a României.
(5) Membrii Comisiei Naţionale de Supravegherea a Asigurărilor trebuie să aibă pregătire economică superioară, înaltă competenţă profesională, o vechime de cel puţin 18 ani în sectorul asigurărilor, în sectorul financiar-bancar sau în învăţământul economic superior.
(6) Funcţia de membru al Comisiei Naţionale de Supraveghere a Asigurărilor este incompatibilă cu orice altă funcţie publică sau privată, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul superior.
(6) Organizarea şi funcţionarea Comisiei Naţionale de Supraveghere a Asigurărilor se stabilesc prin lege.”

103. După articolul 137.3, se introduce un nou articol, 137.4, astfel:
Denumirea articolului va fi: „Comisia Naţională de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private”
Cuprinsul articolului va fi:
„Articolul 137.4
(1) Comisia Naţionala de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private este autoritate administrativă a statului român, cu personalitate juridică, al cărui obiect de activitate constă în administrarea legislaţiei naţionale referitoare la sistemul de pensii private, precum şi la institutiile specifice acestuia.
(2) Obiectivul fundamental al Comisiei Naţionale de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private constă în apărarea drepturilor şi intereselor participanţilor la sistemul de pensii private şi ale beneficiarilor acestuia, prin asigurarea unei funcţionări eficiente a sistemului de pensii private.
(3) Participarea la fondurile de pensii private este facultativă. Nici o lege şi nici un alt act normative nu poate să oblige cetăţenii României să devină participanţi la fonduri de pensii private. (4) Comisia Nationala de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private este compusa din 5 membri, dintre care un presedinte, un vicepresedinte si 3 comisari.
(5) Membrii Comisiei Naţionale de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private sunt numiţi, pe funcţii, de către Guvernatorul Băncii Naţionale a României.
(6) Membrii Comisiei Naţionale de Supravegherea a Sistemului de Pensii Private trebuie să aibă pregătire economică superioară, înaltă competenţă profesională, o vechime de cel puţin 18 ani în sectorul pensiilor, asigurărilor, în sectorul financiar-bancar sau în învăţământul economic superior.
(7) Funcţia de membru al Comisiei Naţionale de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private este incompatibilă cu orice altă funcţie publică sau privată, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul superior.
(8) Organizarea şi funcţionarea Comisiei Naţionale de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private se stabilesc prin lege.”

104. După articolul 137.4, se introduce un nou articol, 137.5, astfel:
Denumirea articolului va fi: „Casa de Economii şi Consemnaţiuni”
Cuprinsul articolului va fi:
„Articolul 137.5
(1) Casa de Economii şi Consemnaţiuni, prescurtat CEC, este instituţie de credit, cu personalitate juridică, al cărui capital se află în proprietatea publică a poporului român şi în administrarea statului român.
(2) Casa de Economii şi Consemnaţiuni are ca obiectiv fundamental dezvoltarea spiritului de economisire şi de buna gospodãrire a banului, precum şi pãstrarea în siguranţă a disponibilităţilor băneşti ale cetăţenilor ţării şi investirea acestora pentru creşterea capacităţilor de producţie ale ţării.
(3) Disponibilităţile băneşti ale Casei de Economii şi Consemnaţiuni sunt folosite, exclusiv, pentru acordarea de credite pentru investiţii întreprinderilor mici şi mijlocii.

(4) Casa de Economii şi Consemnaţiuni este condusă de un Consiliu de administraţie compus din 5 membri, dintre care un presedinte, un vicepresedinte si 3 comisari.
(5) Membrii Consiliului de administraţie sunt numiţi, pe funcţii, de către Guvernatorul Băncii Naţionale a României.
(6) Membrii Consiliului de administraţie trebuie să aibă pregătire economică superioară, înaltă competenţă profesională, o vechime de cel puţin 18 ani în sectorul financiar-bancar sau în învăţământul economic superior.
(7) Funcţia de membru al Cosiliului de administraţie al Case de Economii şi Consemnaţiuni este incompatibilă cu orice altă funcţie publică sau privată, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul superior.
(8) Organizarea şi funcţionarea Casei de Economii şi Consemnaţiuni se stabilesc prin lege.”

105. Articolul 138 se modifică şi se completează, astfel:
Alineatul (1) va avea următorul cuprins:
„(1) Bugetul public naţional cuprinde bugetul de stat şi bugetele locale ale comunelor, ale oraşelor şi ale judeţelor.”

Alineatul (2) va avea următorul cuprins:
„(2) Guvernul elaborează anual proiectul bugetului de stat, pe care îl supune aprobării Parlamentului.”

Alineatul (3) va avea următorul cuprins:
„(3) Guvernul este obligat să prezinte spre aprobarea Parlamentului numai bugete de stat echilibrate sau cu excedente.”

Alineatul (4) va avea următorul cuprins:
„(4) Este interzisă contractarea de împrumuturi pentru finanţarea cheltuielilor bugetului de stat sau a bugetelor locale.”
Alineatul (5) va avea următorul cuprins:
„(5) În caz de mobilizare sau de război ori la instituirea stării de asediu sau de urganţă, Guvernul poate contracta împrumuturi pentru acoperirea cheltuielilor bugetului de stat, cu aprobarea Parlamentului, în condiţiile legii.”

După alineatul (5) se introduc trei noi alineate, (6), (7) şi (8), cu următorul cuprins:
„(6) Dacă legea bugetului de stat nu a fost adoptată cu cel puţin 3 zile înainte de expirarea exerciţiului bugetar, se aplică bugetul de stat al anului precedent, până la adoptarea noului buget. (7) Bugetele locale se elaborează şi se execută în conditiile legii.
(8) Nici o cheltuială bugetară nu poate fi aprobată fără stabilirea sursei de finanţare.”

106. Alineatul (1) al articolului 139 se modifică, astfel:
Alineatul (1) va avea următorul cuprins:
„(1) Impozitele, taxele şi orice alte venituri ale bugetului de stat se stabilesc numai prin lege.”

107. Articolul 140 se modifică şi se completează, astfel:
Alineatul (2) va avea următorul cuprins:
„(2) Curtea de Conturi prezintă anual Parlamentului şi Preşedintelui României un raport asupra conturilor de gestiune ale bugetului public naţional din exerciţiul bugetar expirat, cuprinzând şi neregulile constatate.”

Alineatul (3) va avea următorul cuprins:
„(3) La cererea Parlamentului şi a Preşedintelui României, Curtea de Conturi controlează modul de gestionare a resurselor publice şi raportează despre cele constatate.”

Alineatul (4) va avea următorul cuprins:
„(4) Cei 18 consilieri de conturi ai Curţii sunt aleşi, prin vot universal, uninominal, egal, direct, secret şi liber exprimat, pentru un mandat de 9 ani. Ei sunt independenţi în exercitarea mandatului lor. Ei sunt supuşi incompatibilităţilor prevăzute pentru judecători.”

Alineatul (5) va avea următorul cuprins:
„(5) Consilierii de conturi ai Curţii aleg, prin vot secret, preşedintele acesteia, pentru o perioadă de 3 ani.”

Alineatul (6) va avea următorul cuprins:
„(6) Curtea de Conturi se înnoieşte cu o treime din consilierii de conturi, din 3 în 3 ani, în condiţiile prevăzute de lege.”

După alineatul (6), se introduc trei noi alineate, (7), (8) şi (9), care vor avea următorul cuprins:
„(7) Prevederile articolelor 82, 84 alin.1, 95, 96, şi 97 se aplică, în mod corespunzător, şi consilierilor Curţii de Conturi.
(8) Oricare dintre consilierii Curţiii de Conturi este demis din funcţie, prin referendum, cu un număr de voturi mai mare decât cel cu care a fost ales, la cererea unui număr de alegători egal cu cel puţin 25% din numărul voturilor cu care a fost ales.
(9) Organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi se stabilesc prin lege organică.”

108. Articolul 142 se modifică şi se completează, astfel:
Alineatul (1) va avea următorul cuprins:
„(1) Curtea Constituţională este garantul Supremaţiei Constituţiei.”

Alineatul (2) va avea următorul cuprins:
„(2) Curtea Constituţională se compune din nouă judecători, aleşi prin vot universal, uninominal, egal, direct, secret şi liber exprimat, pentru un mandat de 9 ani, care nu poate fi prelungit sau înnoit.”

Alineatul (3) va avea următorul cuprins:
„(3) Rezultatul alegerilor pentru funcţia de membru al Curţii Constituţionale este validat de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.”

Alineatul (4) va avea următorul cuprins:
„(4) Judecătorii Curţii Constituţionale aleg, prin vot secret, preşedintele acesteia, pentru o perioadă de 3 ani.”

Alineatul (5) va avea următorul cuprins:
„(5) Curtea Constituţională se înnoieşte cu o treime din judecătorii săi, din 3 în 3 ani, în condiţiile prevăzute de legea organic a Curţii.”

După alineatul (5) se introduc trei noi alineate, (6), (7) şi (8), cu următorul cuprins:
„(6) Prevederile articolelor 82 alin 2, 84, 95, 96 şi 97 se aplică, în mod corespunzător, şi membrilor Curţii Constituţionale.
(7) Oricare dintre consilierii Curţiii Constituţionale este demis din funcţie, prin referendum, cu un număr de voturi mai mare decât cel cu care a fost ales, la cererea unui număr de alegători egal cu cel puţin 25% din numărul voturilor cu care a fost ales.
(8) Organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale se stabilesc prin lege organică.”

109. Articolul 143 se modifică şi va avea următorul cuprins:
Denumirea articolului va fi: „Condiţii pentru candidatură”
Cuprinsul articolului va fi:
„Articolul 143
Judecătorii Curţii Constituţionle trebuie să aibă pregătire juridică superioară, înaltă competenţă profesională, o vechime de cel puţin 18 ani în activitatea juridică sau în învăţământul juridic superior.”

110. Articolul 145 se modifică şi va avea următorul cuprins:
Denumirea articolului va fi: „Independenţa”
Cuprinsul articolului va fi:
„Articolul 145 Judecătorii Curţii Constituţionale sunt independenţi în exercitarea mandatului lor.”

111. Literele a), b), c) şi e) ale articolului 146 se modifică, astfel:
Litera a) va avea următorul cuprins:
„a) se pronunţă asupra constituţionalităţii legilor, înainte de promulgarea acestora, la sesizarea Preşedintelui României, a Preşedintelui Camerei Reprezentanţilor, a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a Avocatului Poporului, a unui număr de cel puţin 30 de parlamentari, precum şi, din oficiu, asupra iniţiativelor de revizuire a Constituţiei;”

Litera b) va avea următorul cuprins:
„b) se pronunţă asupra constituţionalităţii tratatelor sau a altor acorduri internaţionale, la sesizarea Preşedintelui Camerei Reprezentanţilor sau a unui număr de cel puţin 30 de parlamentari;”

Litera c) va avea următorul cuprins:
„c) se pronunţă asupra constituţionalitaţii Regulamentului Camerei Reprezentanţilor, la sesizarea Preşedintelui Camerei Reprezentanţilor, a unui grup parlamentar sau a unui număr de cel puţin 30 deparlamentari;”

Litera e) va avea următorul cuprins:
„e) soluţionează conflictele juridice de natură constituţională dintre autorităţiile publice, la cererea Preşedintelui României, a Preşedintelui Camerei Reprezentanţilor, a primului-ministru sau a preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii.”

112. Alineatul (1) al articolului 147 se modifică, astfel:
Alineatul (1) va avea următorul cuprins:
„(1) Dispoziţiile din legile şi ordonanţele în vigoare, precum şi cele din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Camerei Reprezentanţilor, constatate ca fiind neconstituţionale, îşi încetează efectele juridice la 45 zile de la publicarea deciziei Curţii Constituţionale dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun de accord prevederile neconstituţionale cu dispoziţiile Constituţiei. Pe durata acestui termen, dispoziţiile constatate ca fiind neconstituţionale sunt suspendate de drept.”

113. Denumirea Titlului VI se modifică, astfel:
Denumirea TitluluiVI va fi: „Integrarea în Uniunea Europeană”

114. Alineatele (1) şi (5) ale articolului 148 se modifică, astfel:
Alineatul (1) va avea următorul cuprins:
„(1) Transferarea unor atribuţiuni către instituţiile Uniunii Europene, altele decât cele prevăzute în tratatele constitutive ale Uniunii Europene, precum şi exercitarea în comun cu celelalte state membre a unor competenţe neprevăzute în aceste tratate, se aprobă de popor, prin referendum.”

Alineatul (5) va avea următorul cuprins:
„(5) Guvernul transmite Parlamentului proiectele actelor cu caracter obligatoriu înainte ca acestea să fie supuse aprobării instituţiilor Uniunii Europene.”

115. După Titlul VI, se introduce un nou Titlu, VI.1, care va avea un singur articol, 149

116. Articolul 149 se modifică şi va avea următorul cuprins:
Denumirea articolului va fi: „Aderarea la tratate militare”
Cuprinsul articolului va fi:
„Articolul 149 Aderarea României la tratate militare internaţionale se aprobă de poporul român, prin referendum.”

117. Alineatul (1) al articolului 150 se modifică astfel:
Alineatul (1) va avea următorul cuprins:
„(1) Revizuirea Constitiţiei poate fi iniţiată de Preşedintele României, de cel puţin o pătrime din numărul parlamentarilor, precum şi de cel puţin 500.000 de cetăţeni cu drept de vot.”

118. Articolul 151 se modifică şi se completează, astfel:
Alineatul (1) va avea următorul cuprins:
„(1) Proiectul de lege privind revizuirea Constituţiei trebuie adoptată de Parlament, cu o majoritate de cel puţin două treimi din numărul membrilor săi.”

Alineatul (2) va avea următorul cuprins:
„(2) În cazul în care Parlamentul respinge propunerea de revizuire iniţiata de Preşedintele României sau de cetăţeni, Preşedintele României organizează referendum, în 30 zile de la data repingerii proiectului de către Parlament, pentru aprobarea proiectului de revizuire respins de Parlament.”

Alineatul (3) va avea următorul cuprins:
„(3) In cazul în care poporul aprobă proiectul respins de Parlament, Parlamentul este dizolvat şi se organizează alegeri parlamentare anticipate.”

După alineatul (3) se introduc două noi alineate, (4) şi (5). cu următorul cuprins:
„(4) Proiectul de revizuire aprobat de Parlament se supune aprobării poporului, prin referendum, organizat în cel mult 30 de zile de la data adoptării.
(5) Revizuirea Constituţiei este definitivă, după aprobarea ei de către popor, prin referendum.”

119. Alineatul (2) al articolului 154 se modifică, astfel:
Alineatul (2) va avea următorul cuprins:
„(2) Consiliul Legislativ, în termen de 12 luni de la data intrării în vigoare a prezentei Constituţii, va examina conformitatea legislaţiei cu prezenta Constituţie şi va face Parlamentului sau, după caz, Preşedintelui României, propuneri corespunzătoare.”

120. Articolul 155 se modifică şi va avea următorul cuprins:
Alineatul (3) va avea următorul cuprins:
„(3) Alegerile pentru funcţiile prevăzute la articolele 58, 119.1, 119.2, 125, 132, 133, 137, 140 şi 142 vor fi organizate în termen de cel mult 180 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei Constituţii.”

Alineatul (4) va avea următorul cuprins:
„(4) În termen de un 180 zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, Guvernul va calcula valoarea activului net al Fondului Naţional de Pensii Publice şi va prezenta spre aprobarea Parlamentului legea Fondului Naţional de Pensii Publice, care va prevedea şi sursele de completare a activului net al acestui fond.”

Alineatele (5) şi (6) se abrogă.

Art. II
Revizuirea adoptată prin prezenta lege se supune aprobării prin referendum organizat potrivit dispoziţiilor art. 151 alin. 3 din Constituţia României.

Semnează membrii Comitetului de Iniţiativă pentru promovarea proiectului de lege privind revizuirea Constituţiei Romîniei:1. ATETELESEI Neculai; 2. BĂLIN Gheorghe; 3. BOBOC Petrache; 4. BREHOIU Marina; 5. COJOCARU Constantin; 6. DIMA Petrică; 7. DOROHOIANU Vasilică; 8. GHEORGHESCU Elena; 9. ILIE Marian; 10. MAGHERU Otilia; 11. MIHAIL Georgeta; 12. MIHĂILĂ Mihai; 13. MIHĂILĂ Petru; 14. MOCANU Anca–Maria; 15. MUREŞEANU Varga–Lucian; 16. ONOFREI Ghiocel; 17. ORLEANU Bogdan-Georgian; 18. PÎSLĂ Marcela; 19. POPESCU George–Ninel; 20. PROTOPOPESCU Cornel; 21. RÎŞNIŢĂ Gheorghe; 22. TRAŞCĂ Cristian; 23. VOICU Mihai; 24. VOLF Luiza–Tanţa

11 gânduri despre „REVIZUIREA CONSTITUŢIEI ROMÂNIEI

  1. Pingback: SEMNEAZĂ PENTRU CONSTITUȚIA CETĂȚENILOR ! SEMNEAZĂ PENTRU CONSTITUȚIA TA ! |

  2. Pingback: Consiliul Legislativ a respins proiectul dlui Constantin Cojocaru - Ion Coja

  3. Sustin toate aceste modificari in constitutie…. Ma gandeam ca : seful politiei locale si procurorul sef pot fi supusi exercitiului democratic asa cum se procedeaza cu primarul si consiliul local, cat despre justitie , sustin trecerea la curtea cu jurati, dupa modelul american.

  4. Legalizati Marihuana , interziceti alcoolul , legalizati prostitutia si impozitati-o pe masura , legalizati pedeapsa cu moartea (fizica!) . Inchideti tv – ul si iesiti in strada !!!

  5. Voi face tot ce imi sta in putere pentru ca toti romanii din zonele Barcelona si Girona Spania sa afle de Noua Constitutie a Romaniei, Iar eu imi voi pune tot sufletul pentru ca MCC sa fie cunoscut de ei pentru a putea reconstrui impreuna o noua Romanie libera, unita si fara coruptie
    Asa sa ne ajute Dumnezeu

  6. Basarabia e Romania Unire fratilor!!!

  7. Daca vreti sa provocati o discutie la obiect, trebuie sa deschideti fir separat pentru fiecare articol.
    Eu am comentat fiecare articol la:
    http://www.piatauniversitatii.com/news/editorial-1-2013-4

  8. Asa cum Romanii care sustin capitalismul dau dovada ca nu gandesc, neexistand Romani care sa detina capital semnificativ la nivel mondial, tot asa cei care sustin proprietatea privata; resursele Terrei sunt detinute in proportie de peste 50% de doar 1% din omenire, astfel incat apararea proprietatii private este avantajoasa, cu adevarat, Elitei si dezavantajoasa oamenilor obisnuiti. Decat sa va intereseze transferul proprietatii de la cativa straini la cativa Romani, mai bine v-ar interesa construirea unei societati care acorda sanse maxime in viata unui numar maxim de cetateni, altfel spus sanse egale pentru toti copiii. Lucrul asta este imposibil cand unii sunt foarte bogati si altii foarte saraci, indiferent ca bogatii sunt alo-geni sau omo-geni.

    • De ce nu ne spuneți direct că vorbiți despre „meritocrație” care nu este altceva decât „globalizarea” cu față „umană”, așa au început toate actele de supunere a popoarelor prin politică.
      Înlocuirea oligarhiei financiare cu ea însăși prin schimbarea denumirii în oligarhia elitismului: „Elitistul de serviciu” se ocupă cu evidențierea necesității unui elitism anost (anost fiindcă nu emite nimic ca soluție ci numai pretenții de recunoaștere a lui ca elită) la nivelul de conducere, în schimbul neglijării calității simplității și naturaleții genetice a poporului. El nu face decât să îndepărteze oamenii care pot înțelege teoria, dar care totodată știu că prea multă teorie omoară practica, de zona de siguranță a oligarhiei care este luarea de poziție reală în fața actelor de dictatură camuflate în „democrația reprezentativă” și puse în lumina unei false elite. https://mccsolidari.wordpress.com/2013/03/27/metode-ale-structurilor-de-informare-si-manipulare-supuse-oligarhilor/

LASĂ UN RĂSPUNS

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s