SCRIERI NOI, SCRIERI VECHI…RĂZBOAIE VECHI, RĂZBOAIE NOI…

Scrie un comentariu


header01Soarta românilor este încă prinsă în perfidia războiului, fost-au războaie unde au murit ostașii, străbunii noștrii, pentru a lor glie, acum războiul a atins cea mai perversă formă din istorie, țările sunt ocupate prin conspirații cu „soldați” ai cotropitorilor camuflați de câteva generații prin substituirea lor în sânul neamurilor. Își iau nume de român, vorbesc ca un român și ne ucid ca niște barbari autentici, fără scrupule, nedându-ne de această dată nici măcar șansa să ne plângem ostașii martiri, fiindcă toți suntem martiri prin moartea ce o plătim  acum, dar nimeni nu poate dovedi, frontul este bine camuflat de dușman…războiul este aproape invizibil.

Scrisoare nouă de război

DRAGĂ MĂICUȚĂ, EU AM PLECAT LA LUPTĂ.????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????
Maica mea bună, acum când îți scriu știu că nu voi putea sa te întristez trimițăndu-ți această scrisoare, dar am s-o țin la piept și în gând am să te aud mama cum îmi spui ”Copilul meu drag…”.
De acum sunt pe drum, și mărșăluiesc să ajung din urmă regimentul, mă arde inima mamă că merg la luptă să-mi apăr țara de români, mă sting în fiecare clipă când știu că oameni vor dispare și mă reaprind ca focul pentru a noastră țărișoara. Ce știu eu, ca poate nu-s greșiți și judecata e în mâna Domnului, dar mamă dragă țipă măicuțele și copii României să nu-i lăsăm pradă celor ce au uitat că s-au născut pe pământ românesc. De acum udatam hârtia de câteva ori și pâinea de drum în mână e strivită…Măicuță să nu fii mâhnită că fiul tău a dispărut în zori.

Poezie găsită în ranița unui soldat de la 1918

În ranița unui soldat român din timpul Primului Război Mondial, mort în toamna anului 1918, pe muntele Sorica, din Carpații de Curbură, s-a descoperit o poezie intitulată „Nu plânge, Maica Românie!”

Nu plânge, Maică Românie!cireseni_1917_3-preview

“Nu plânge, Maică Românie,
Că am să mor neȋmpărtășit!
Un glonț pornit spre pieptul tău,
Cu pieptul meu eu l-am oprit….

Nu plânge, Maică Românie!
E rândul nostru să luptăm
Și din pământul ce ne arde
Nici o fărâmă să nu dăm!

Nu plânge, Maică Românie!
Pentru dreptate noi pierim;
Copiii noștri, peste veacuri,
Onoare ne vor da, o știm!

Nu plânge, Maică Românie !
Adună tot ce-i bun sub soare;
Ne cheamă și pe noi la praznic,
Când România va fi Mare!”

Anunțuri

LASĂ UN RĂSPUNS

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s